Stresul este o reacție naturală a organismului nostru, întrucât ne însoțește pe tot parcursul vieții. În acest context, merită să învățăm mai multe despre acest aspect și să adoptăm strategii adecvate de reducere a stresului.
Probabil că nu există nicio persoană din lume care să nu fi experimentat măcar o dată în viață această reacție, deoarece stresul este răspunsul fiziologic natural al organismului la stimuli și la evenimentele externe. Stresul este declanșat de stimuli sau circumstanțe care perturbă sau amenință echilibrul fizic, psihologic sau de siguranță tuturor, fie că ne referim la oameni sau animale. Influențele externe, stimulii, evenimentele care declanșează o reacție de stres se numesc factori de stres, care pot proveni din toate mediile. Așadar, atunci când ne simțim stresați, ar trebui să ne concentrăm mai degrabă pe gestionarea acestor stări.
Cunoașteți-vă corpul!
Pentru rolul semnificativ pe care îl joacă stresul în calitatea vieții și în viața în ansamblu, a trecut doar un secol de când a fost identificat pentru prima dată acest proces fiziologic complex. Două dintre cele mai importante aspecte ale acestei descoperiri științifice au fost fiziologul și cercetătorul american Walter Cannon și chimistul, internistul și endocrinologul canadian de origine austro-ungară János Selye (Hans Selye). De exemplu, Cannon a identificat în anii 1920 răspunsul organismului de tipul “luptă sau fugi”, recunoscând că influențele mediului declanșează diferite reacții fiziologice în organism. Iar în deceniul următor, János Selye a făcut progrese semnificative în înțelegerea științifică a stresului, inclusiv prin dezvoltarea teoriei așa-numitului sindrom general de adaptare, unul dintre elementele-cheie fiind descrierea celor trei faze ale răspunsului la stres. Merită să trecem în revistă pe scurt aceste faze pentru a înțelege procesul de stres și rolul pe care acesta îl poate juca în calitatea vieții noastre.
Cele trei faze
1. Alarma: în prima fază, corpul nostru detectează prezența agentului stresant și activează răspunsul de “luptă sau fugi”. Corpul nostru reacționează rapid la stres cu diferite modificări fiziologice.
2. Rezistența: În prezența continuă a unui factor de stres, corpul nostru se va adapta și va rezista, continuând să funcționeze la un nivel ridicat pentru a face față în mod eficient stresului.
3. Epuizarea: dacă factorii de stres care declanșează răspunsul la stres sunt prezenți pentru o perioadă prelungită de timp și corpul nostru nu este capabil să se adapteze sau să revină la starea inițială de repaus, resursele organismului nostru sunt epuizate în această fază, reducând și mai mult șansele de a face față eficient stresului.
Totuși, Selye și Cannon au recunoscut, de asemenea, că efectele stresului pot fi mai mult decât doar dăunătoare pentru corpul nostru.
Două tipuri de stres
Creierul nostru scanează în permanență mediul înconjurător și, dacă detectează un stimul perceput ca fiind amenințător sau periculos, declanșează un răspuns de stres. În același timp, dacă simțim că putem ieși învingători din situația respectivă, experimentăm un stres pozitiv (eustres), dar dacă simțim că am putea avea o problemă, experimentăm un stres negativ (distress). Într-o anumită măsură, reacțiile pe care anumite evenimente și stimuli le declanșează în care depind de o combinație de factori și caracteristici individuale și de experiențele anterioare. Să analizăm ce înseamnă stresul pozitiv și negativ.
Stresul pozitiv este stimulativ și motivant, încurajându-ne să acționăm și să acceptăm provocări. Într-o anumită situație, ne îmbunătățește performanța și ne sprijină să funcționăm mai eficient. O altă caracteristică importantă a stresului pozitiv este că este pe termen scurt și temporar, apărând și având efect doar pe moment. De exemplu, atunci când ne pregătim pentru o prezentare, un examen, când începem un nou proiect sau când ne aflăm în zona de start pentru primul maraton din viața noastră, este posibil să experimentăm un stres pozitiv. Stresul negativ, pe de altă parte, este deosebit de dăunător pentru calitatea vieții noastre și, dacă persistă, poate fi dăunător pentru sănătatea noastră, fiind cunoscut ca un factor de risc pentru o serie de boli. De asemenea, ne reduce capacitățile cognitive, are un impact negativ asupra emoțiilor noastre și poate fi chiar un precursor al frustrării, anxietății și depresiei. Atunci când stresul negativ este prezent pe o perioadă lungă de timp, așa cum a descoperit John Selye, acesta ne epuizează organismul. Problemele de la locul de muncă, șomajul pe termen lung, nesiguranța și dificultatea de adaptare la schimbare, conflictele interpersonale și familiale pot fi factori declanșatori ai stresului negativ.
Cum gestionăm stresul?
După cum am arătat deja, experiențele și reacțiile noastre anterioare sunt cele care determină modul în care un anumit stimul sau eveniment ne afectează viața. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că un factor de stres care este motivant pentru noi poate provoca frustrare în cazul altora.
Cu toate acestea, merită să analizăm modalitățile de gestionare a stresului, deoarece cu cât putem face față mai bine diferitelor situații dificile, cu atât mai mult putem face mai mult pentru sănătatea și bunăstarea noastră. Există multe modalități de a gestiona stresul, dar merită să încercați să le găsiți pe cele care funcționează cel mai bine pentru dumneavoastră.
Iată câteva tehnici cunoscute:
Conștientizarea de sine: identificarea și depășirea convingerilor stresante și a gândurilor negative, precum și a reacțiilor la diferite situații, pot reduce semnificativ stresul.
Meditația și exercițiile de respirație: meditația și respirația profundă vă pot ajuta să vă relaxați și să reduceți nivelul de stres.
Activitatea fizică: exercițiile fizice regulate sunt o tehnică excelentă de gestionare a stresului, deoarece ajută la eliberarea de endorfine care stimulează starea de spirit, reducând astfel stresul.
Stil de viață sănătos: o alimentație sănătoasă, un somn suficient și menținerea unei hidratări adecvate pot contribui la reducerea stresului și la creșterea stării generale de bine.
Umorul și râsul: râsul are un efect pozitiv asupra stării de spirit și, prin urmare, poate reduce stresul.
Gestionarea timpului și stabilirea priorităților: lipsa timpului este una dintre cele mai frecvente surse de stres, astfel încât utilizarea unor bune tehnici de gestionare a timpului și stabilirea priorităților este una dintre cele mai importante practici de reducere a stresului.
Sprijin profesional: dacă este necesar, solicitați sprijinul unui profesionist – psiholog sau psihiatru – pentru a identifica sursa de stres și a dezvolta un management eficient al stresului.
Sursa: Semmelweis Centrul de Promovare a Sănătății, Budapesta, Ungaria